Irina Amariței este doctorand la Universitatea din Montpellier, Institutul de Drept European al Drepturilor Omului, iar înainte de asta a avut o experiență educațională complexă, studiind la Universitatea din București, la College Juridique Franco-Roumain D’études éuropéennes și Universite Paris 1 Pantheon-Sorbonne. Ce a însemnat pentru ea oportunitatea de a studia în străinătate și ce a învățat din sistemele diferite de educație, povestește într-un interviu pentru RIUF:
Ai studiat drept la Universite Paris 1 Pantheon-Sorbonne și Universite de Montpellier. Cum a fost să fii studentă internațională? Care au fost cerințele profesorilor?
Să fii student internațional e destul de copleșitor la început, mai ales odată cu schimbarea mediului, a limbii, a grupului de oameni de care ești înconjurat. După momentul inițial în care totul pare un pic mai complicat, îți reamintești că toată experiența e de fapt o oportunitate enormă și că trebuie să te bucuri de o țară diferită, de o cultură diferită, de oameni noi și de o perspectivă destul de diferită asupra educației universitare. Cerințele profesorilor francezi nu diferă mult la nivel de fond, față de cele ale unui profesor român exigent. În schimb, sistemul francez dă multă atenție și formei și modurilor de a organiza ideile și discursul, de unde, pe lângă cunoștințe, mai este nevoie și de cunoașterea metodologiei specifice și de aplicarea ei practică.
Ai dublă specializare la Universitatea de Drept din București și la Collège Juridique Franco-Roumain D’études éuropéennes. Cât de greu ți-a fost să urmezi în paralel două universități?
La început e destul de greu, dar totul depinde cred de obiectivul pe care ți-l setezi. Odată ce ai hotărât să duci un lucru la bun sfârșit, odată ce apar rezultate și oportunități noi tocmai datorită unei astfel de specializări, dificultatea nu mai e o problemă în sine. În plus, înveți de la profesori extraordinari și întâlnești oameni speciali. Dincolo de asta, e doar o problemă de organizare a timpului și studiu eficient.
Ce ne poți spune despre experiența studiului în România și în străinătate? Care sunt diferențele majore pe care le-ai simțit?
Din fericire, și în România am avut parte de o importantă parte de studiu puternic influențat internațional. Din motivul acesta, mi-e greu să fac multe diferențe. Ceea ce e este însă vizibil, acum când sunt de cealaltă parte a catedrei, este că poate, procesul educativ, pregătirea cursurilor și a seminarelor sunt privite cu mult mai multă strictețe, activitatea în timpul semestrului are o influență imensă asupra șanselor de reușită la finalul anului; dincolo de note, sistemul francez îți oferă o mai mare libertate în ceea ce privește opinii personale, idei originale, critici pozitive sau negative.
Totuși, ai decis să urmezi doctoratul mai departe la Universite de Montpellier. Ce te-a determinat să faci această alegere?
A fost o alegere contextuală. Am terminat acolo un master pe o specializare destul de puțin abordată la noi în țară. Am avut o temă de cercetare care mi-a plăcut mult și după prezentarea memoriului mi s-a oferit posibilitatea de a continua ca doctorand și asistent universitar. Alegerea mea a fost esențial influențată de profesorii mei, de gândul că voi putea scrie o carte pe o temă neabordată într-un domeniu care mă interesează și de faptul că îmi pot continua formarea într-un loc, într-o cultură și într-o limbă care mi-au devenit foarte dragi de-a lungul anilor.
Ce oportunități ai ca doctorand internațional?
Ai o viziune mult mai largă asupra domeniului pe care îl studiezi, există burse și posibilități de a face stagii de cercetare. Pentru mine, cel mai important a fost posibilitatea de a începe să susțin seminare, pentru a vedea după toată aventura aceasta dacă îmi voi dori la final o carieră universitară.
Care sunt în mare costurile pe care le ai ca student în Franța? Ce ți s-a părut foarte diferit față de cele pe care le-ai avut ca student în România?
Costurile sunt mai mari. Totuși prin raportare cu alte țări europene, taxele de înscriere și cele de studiu sunt destul de reduse, sistemul francez fiind finanțat de către stat. Dincolo de asta, experiența mea în Franța a fost întotdeauna susținută de burse, din care am reușit de fiecare dată să mă descurc. Cele mai mari diferențe de preț cred că sunt legate de chirie și transportul în comun. Totuși, orașele universitare propun destul de multe avantaje pentru studenți și o mulțime de job-uri part time.
Cum e să ai colegi din diferite sfere culturale?
E foarte interesant. În România, chiar și în București, diversitatea culturală e destul de redusă. În schimb, aici, ai colegi din toate colțurile lumii, începând cu diferite țări africane, cu multe țări asiatice si apoi cu toți cei care vin din restul Europei, cu toții pentru a învăța; e o experiență interesantă și care te îmbogățește mult. Realizezi repede cât de diferită e lumea, ce probleme diferite avem, în ce mediu social diferit ne-am format. Dincolo de toate astea, rămâne și gândul că punctul vostru comun e o țară, o limbă și o cultură care nu vă sunt niciunuia dintre voi proprii.
De ce crezi că e important pentru fiecare student să aibă cel puțin o experiență internațională?
O experiență internațională te învață multe, despre educație, despre oameni, despre viață în general. Nimic nu mai funcționează la fel când ești total deconectat de zona ta de confort, de familia ta, de prietenii dintotdeauna, de mediul pe care îl cunoșteai. Ești obligat să te adaptezi într-o lume care deși aparent seamănă cu lumea ta, e fundamental diferită. O experiență internațională e o provocare.
Dacă ești interesat să studiezi în Franța, pe 17-18 martie te poți întâlni la Sala Palatului cu reprezentanții oficiali de la VATEL Bordeaux, MADE iN Saint-Marie Lyon sau ENSAI – The National School for Statistics and Data Analysis in France și poți afla informații esențiale despre programe de studiu și oportunități de dezvoltare.
Înscrie-te și tu pe www.riuf.ro și descoperă care sunt universitățile și instituțiile franceze prezente în această primăvară la RIUF!