Alexandra Hurducaș are 23 de ani și merge la evenimente nu doar ca să se distreze, ci și să muncească. Asta pentru că și-a dat seama că tot ce a învățat de-a lungul vremii în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca) trebuie completat cu experiența în domeniu. Recent a încheiat o perioadă de trei ani în agenția de comunicare în care a crescut și se consideră o norocoasă pentru toate oportunitățile pe care nici nu ar fi visat să le aibă vreodată. Și totul a început de la un blog.
- De ce ai ales o facultate de Comunicare și PR?
Pff, bună întrebare! Mi-a plăcut școala, dar niciodată nu mi-a plăcut să-nvăț ce mi-au impus alții și știam că nu va fi ușor să găsesc ceva suficient de flexibil pentru mine. În clasa a 12-a mi-am dat seama că vreau ceva dinamic, care musai “să aibă legătură cu scrisul”; tot atunci, undeva în semestrul doi, am cunoscut o studentă de la FSPAC, secția de Comunicare și Relații Publice. Până atunci nu știam că există așa ceva și credeam că jurnalismul bifează cele mai multe cerințe dintre cele pe care le aveam. Am vizitat-o într-o zi la facultate, mi-a plăcut informația, mi-a plăcut atmosfera și am simtit că e locul potrivit pentru mine. Am oscilat, însă, între ordinea primelor două opțiuni – Jurnalism și CRP – până în momentul în care am completat fișa de înscriere. Instinctul a mers pe a doua variantă.
- Cât de mult au contat în formarea ta activitățile nonformale?
Cu siguranță, cel mai mult. Este important, totuși, ca la un moment dat să devii selectiv cu activitățile în care investești timp și energie, pentru că sunt resurse limitate. Și să-ți amintești, din când în când, că practica și experiența nu substituie baza teoretică, ci îi sunt complementare.
- Ai lucrat pentru ClujLife și, timp de trei ani, ai trăit viața de agenție. Ce presupune munca ta?
Pentru mine, la finalul verii s-a încheiat cel mai consistent capitol din sfera profesională de până acum – petrecut la Necktie, agenție de comunicare digitală integrată. M-am ocupat de strategie și implementare, mentenanță social media, creare de conținut, digital marketing, customer care.
Acum parcurg o perioadă between jobs, însă nu m-am îndepărtat deloc de comunicarea evenimentelor. Colaborez cu Young Famous Orchestra, care a avut două concerte simfonice minunate în ultima parte a anului și pe care le-am comunicat integral – asta înseamnă strategie online și campanii de media buying, relația cu presa, creare de conținut și community management.
De când nu mai sunt storyteller pentru ClujLife au trecut deja de doi ani. M-am ocupat de calendarul de evenimente și creare de articole cu conținut propriu (interviuri, recenzii de evenimente și localuri, editoriale, recomandări) cu tot ce presupune asta, de la alegerea subiectelor și research până la redactare, editare, publicare.
- Care e cea mai faină amintire pe care o ai de la unul dintre locurile tale de muncă?
Chiar și cele mai solicitante zile m-au făcut fericită. Mai râd uneori și zic că aștept un semn cum că mi-am ales greșit domeniul, dar semnul nu mai vine. Amintiri dragi sunt multe, hm, oare ce să aleg… Uite, la UNTOLD 2016 pregăteam un altfel de interviu video pentru ClujLife cu artiștii care țineau conferințe de presă. Spun „altfel“ pentru că am înlocuit întrebările banale cu unele menite să destindă atmosfera, dar și să-i scoată puțin din aria de confort. Faithless, Martin Garrix, Grasu XXL și alții m-au făcut să râd cu lacrimi, conferințele au fost savuroase.
- Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ai avut până acum?
De a alege, clar, detest alegerile. Am avut de ales dintre proiecte pe care mi le-am dorit la fel de mult, dintre evenimente desfășurate în același timp, dintre întâlniri suprapuse, dintre școală și voluntariat ori muncă, dintre a-mi vedea părinții sau prietenii, dintre a dormi sau petrece într-o fereastră mică din program. Apoi… jonglatul cu timpul. E o provocare să te tot împarți, iar la final să-ți mai amintești și de tine.
- De ce ești cel mai mândră?
De familie și de Adrian, iubitul meu. Sunt exemple vii că mereu poți mai mult și mai mult, și că nimic nu te poate doborî dacă nu permiți asta. Dincolo de persoane, sunt mândră să pot spune că nu-mi pare rău de nimic din ce am făcut și că încerc să învăț cât pot de mult din fiecare zi trăită.
7. Este vreun workshop sau training care ți-a rămas în memorie în mod special, o experiență pe care ai recomand-o?
Am trecut prin workshop-uri și training-uri, însă nu pot să numesc unul cu relevanță generală. Experiențele pe care eu o să le recomand oricui, oricând sunt voluntariatele în ariile de interes ale fiecăruia, asezonate cu o doză bună de seriozitate și distracție. Seriozitate, pentru că vrei să ajuți mai mult decât să încurci; și distracție, pentru că în studenție ai cel mai mult timp să faci asta.
- Unde/cum o să fie Alexandra Hurducaș peste zece ani?
Unde, n-am nici cea mai vagă idee și n-am fost nicicând mai împăcată cu asta. Știu doar că voi fi făcut greșeli, mă voi fi bucurat de experiențe și de oamenii din jurul meu, și că-mi voi fi pus temelia a ceea ce vreau să las în urma mea pe plan profesional. Da, visez la o familie, și deși cred că-i cel mai greu lucru de creat și crescut sănătos în haosul în care trăim noi, ca generație, sunt cu câțiva pași mai aproape de asta.